De cealaltă parte a ecranului sunt fiinţe
în care nu ai arunca nici cu pumni,
nici cu noroi, nici cu blesteme
dacă ar sta faţă în faţă cu tine.
De cealtaltă parte a ecranului sunt emoţii
pe care nu ai avea curajul să le verbalizezi
sau măcar să le simţi
dacă ai sta faţă în faţă cu ele.
De cealaltă parte a ecranului sunt cuvinte
răstălmăcite, prescurtate, neinspirate, aruncate sau nespuse
pe care nu le-ai rosti în felul în care le scrii
dacă ar sta pe buzele tale.
De cealaltă parte a ecranului sunt prejudecăţi
pe care le lipeşti de imagini, de comentarii sau de profile,
pe care le privezi de orice şansă
să-ţi dovedească cât sunt de neîntemeiate.
De cealaltă parte a ecranului sunt aşteptări
ale lui, ale ei, ale celor pe care
îi laşi atârnaţi de un punct de suspensie
flămânzi să se facă auziţi, să se facă văzuţi
fără să îi vezi, fără să îi auzi.
De cealaltă parte a ecranului sunt obsesii
comparaţii, standarde, număr de likeuri
din care te înfrupţi, le sorbi şi le bei
fără să simţi ce otravă îţi curge prin vene.
De cealaltă parte a ecranului eşti tu
dezbrăcat de orice urmă de umanitate sau empatie
care îţi verşi, îţi arunci, îţi vomiţi tot ce e negru în tine
spre un ecran în care nu vezi
imaginea cui se reflectă.
Imagine featured de Christina Morillo via Pexels
