Într-un spectacol la care am participat recent (Love Me Tinder de la Reactor) am regăsit mai multe clişeele legate de prima întâlnire, ilustrate savuros în piesă. Totuşi, a fost un scenariu care m-a contrariat şi m-a amuzat deopotrivă: first date la protest.
Om fi noi o generaţie de hipsteri, dar cine, Doamne iartă-mă, îşi programează un first date taman în miezul unui protest, când starea ta e de revoltă şi furie, când singurele picanterii la care te gândeşti sunt sprayurile cu piper ale jandarmilor, când invitaţiile cu tentă sexuală le adresezi cu precădere partidului de guvernământ?!
Apoi mi-a picat fisa…
Expoziţiunea
Era o frumoasă iarnă a lui 2017, românii sărăceau, trandafirii înroşeau, iar spinii lor începueau să zgârie din ce în ce mai adânc în carnea şi viitorul românilor. OUG13 îi scotea din casă şi pei cei mai liniştiţi dintre pacifişti, şi pe cei în vârstă şi bolnavi, şi pe cei cu joburi şi cu copii, în miez de noapte. Se ieşea în stradă cu religiozitate, duminică de duminică, şi uneori chiar seară de seară. Pe stradă sau la birou, lumea purta banderole de protest, şi toate discuţiile din toate direcţiile erau despre ce se întâmpla în politică.
Intriga
Tot despre proteste vorbeam şi eu cu colegii de la unul din cursurile la care participam, moment în care un coleg a spus “Aş merge şi eu la proteste, dar nu am cu cine…” “Dar hai cu mine!” i-am răspuns fără să clipesc, în avântul dornic de a scoate în stradă cât mai multă lume, în dorinţa de a muta munţii cu entuziasmul meu. Aşa că am stabilit să ne întâlnim duminică la ora 19, la coada calului lui Matei, să ne găsim în mulţime.
Desfăşurarea acţiunii
Mi-ar fi plăcut să văd scena întâlnirii noastre de undeva din afară, să pot ilustra mai fidel oglindirea noastră, element cu element. Probabil ar fi sunat cam aşa:
El îmbrăcat la 4 ace, cu un palton elegant care îi scotea frumos în evidenţă trăsăturile, dar prin care trecea gerul de februarie de-i ajungea fix în suflet. Pantofi stilaţi, în ton cu îmbrăcămintea, ţinută impecabilă pentru o ieşire romantică la un restaurant.
Ea cu cea mai groasă bluză de lână, cu glugă, cu fâş şi mai gros, cu blugii cei mai largi, pe sub care să încapă şi două perechi de ţiţo-nădragi, bocanci îmblăniţi, mănuşi, fular, tot tacâmul. Ţinuta ideală pentru o noapte care nu se ştia cât va fi de lungă, ale cărei marşuri nu se ştia în ce cartiere aveau să ne poarte.
El în mâna dreaptă ţinea un pahar de vin fiert, aburind, care să o întâmpine pe ea şi să o ferească de gerul de afară. În mâna stângă ţinea o lalea roşie (noroc că nu era trandafir!), menită să intre în rezonanţă cu energia ei feminină, să o ajute să se deschidă, să o seducă.
Ea în mâna dreaptă ţinea o pancartă pe care desenase un mesaj cu carioci colorate. Cum nu găsise niciun băţ prin casă, o arborase pe coada de la mop care îi dădea posibilitatea să o folosească şi în varianta extensibilă. În mâna stângă ţinea un pet de 0.5l, plin cu monede şi pietricele cu rol zdrăngănitor. Din fericire, nu acela a fost protestul cu cratiţe şi polonice, acest trend apărând ulterior, cu ocazia unei alte ordonanţe de urgenţă.
El emana un parfum fin dar discret, abia perceptibil, dar îmbătător.
Ea era murdară de tuş colorat pe degete, de la cariocile cu care desenase pe pancartă.
Singurul aspect care dezechilibra uşor balanţa dintre cei doi era ceva ce se regăsea de partea ei, dar nu şi a lui: sora, fratele, prietenii, colegii şi ceilalţi revoltaţi care o însoţeau de obicei la proteste, erau toţi în jurul ei în momentul întâlnirii.
Punctul culminant
Şi totuşi, aveau ceva în comun. Când privirile celor doi se intersectară, grimasa de pe figurile lor fu copie la indigo. Cu falca picată, se priviră în ochii largi cât cepele. Deşi nerostite, gândurile lor se intersectară:
El: Unde naiba m-ai adus?
Ea: Unde naiba ai crezut că vii?
Deznodământ
Şi au mărşăluit împreună, pe străzile din centru şi din cartiere. El îi punea întrebări, încercând să o cunoască mai bine. Ea striga, din toţi rărunchii, dedicaţii pentru partidele politice. El îi vorbea cu pasiune despre ce pot face împreună, ea scanda cu pasiune Uniţi salvăm toată România. El se oferea galant să îi ţină pancarta, să îi elibereze mâna pentru a ţine floarea. Ea, având două mâini la dispoziţie, scutura şi mai frenetic sticluţa cu monede. Prietenii ei păstrau distanţa chicotind, văzându-şi de ale lor scandări. Jandarmii invitau politicos protestatarii să meargă pe trotuar, protestatarii ocupau politicos toate benzile de mers, strigând Strada e a noastră, anteniştii fabulau la TV, băgând şoc şi groază în pensionarii speriaţi, cu ochii lipiţi de ecrane. Şi au protestat cu toţii fericiţi până târziu în noapte, când unii au îngheţat şi s-au întors acasă, iar restul au fost invitaţi politicos de către Ţestoase să meargă şi ei la casele lor.
Epilog
- Nu îi judeca pe alţii în funcţie de date-urile la care merg, înainte să te asiguri că nu ai fost şi tu la un astfel de date (cu sau fără ştiinţa ta).
- Când ieşi cu cineva la un date, asigură-te că şi el iese cu tine tot la un date.
- Când ieşi cu cineva la un protest, asigură-te că şi el iese cu tine tot la un protest.
- Dacă te gândeşti să mergi la protest cu alte intenţii decât de a protesta, mai gândeşte-te.
- Vezi ce faci în 26 mai.
Featured image by Spenser@spensewithans via Unsplash.
4 Comments
Nicolae
Best thing I’ve read today.
ramonasangerean
Mulțumesc, Nicolae, mă bucur că ți-a plăcut 🙂
Georgiana Ples
Captivant articol, cred ca persoana respectiva ar fi trecut prin “foc si para” pentru dragoste daca a ales sa ramana la “date” in conditiile date. Posibil ca era mai degraba un militant pentru pace decat pentru protest insa totusi mi se pare admirabila rezistenta sa.
ramonasangerean
Hehe, intr-adevar a fost perseverent 🙂 A fost o experienta interesanta si pentru mine, si probabil si pentru el. Sunt curioasa daca va mai face asa ceva pe viitor 🙂