Scripturi din trecut Încă mai fac ecouri în azi și în mâine Încă reverberează lovindu-se De pleoapa ce nu se așterne peste ochi De teamă să nu facă loc beznei De teamă să nu facă loc în vis Unor ecouri ale unei pasiuni demult stinse Unor dureri demult pansate Dar nelecuite Căci singura alifie ce le poate vindeca E aceeași otravă ce încă roade în carne vie Ești tu Vindecătorul și călăul meu Cu trecutul tău încă viu în prezentul meu. Imagine de  Annie Spratt via Unsplash

  Iasă din vizor Marile obiective, marile planuri, marile idealuri Cu-ale lor mari dezamăgiri, mari eșecuri, mari angoase Sau cu-ale lor mari ambiții, mari împliniri, mari milestone-uri depășite Care cară după sine vagoane întregi de burnout, insomnii și unghii roase Care bifează căsuțe de pe checklist-urile altcuiva Care bifează toate căsuțele cauzelor psihosomatice ale bolilor cu cauză necunoscută.   Și intre în vizor Micile bucurii care dau culoare și sens vieții Blănița cățelului care doarme încolăcit la pieptul tău Caloriferul fierbinte pe care îți odihnești tălpile înghețate Răcoarea tăioasă din liniștea dimineții crude, când nimeni nu s-a trezit încă Aroma cafelei, acrimea unui măr, croncănitul unei ciori supărate Lucrurile mărunte…

  M-am blocat mi-a sărit placa Repetând același gând același gând același gând   Copil ce-ascultă la nesfârșit același basm același basm același basm   Călătoresc în Univers pe-același vers același vers același vers   Tot păcălind nesiguranța când totu-n jur se clatină se clatină se clatină.   Imagine de  Céline Haeberly via Unsplash