să iau dracul de coarne
De simțit

Să iau dracul de coarne, şi-apoi să-l strâng în braţe

Să mă afund în mine, să caut ce-i mai negru

Când dau de rădăcină, să sap şi mai adânc

Să iau durerea-n faţă, s-o spintec şi s-o sfârtec

Să n-am o fibră-n carne ce să nu fi gemut.

 

Să descos în angoase, să sfâşii anxietăţi

Unde-i mai mare frica, să mă rup în bucăţi

Să-mi ţintuiesc privirea pe ce nu-ndur să văd

Să mă arunc cu capul, să mă zbat şi să dor.

 

Să iau dracul de coarne, să îl privesc în faţă

Cu fălcile-ncleştate, să-l scuip direct în gură

Să-ngheţe de teroare, de groază să se frângă

Să fiu aşa de vie, să pot să-l strâng în braţe.

 

 

Foto: Tima Miroshnichenko, Pexels

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.