Mărturisesc că sunt praf.
Dar nu praf de stele,
mai mult praf de copt.
Și nu mă coc eu
Ci îi călesc pe ceilalți
Și nu prin modele de urmat
Ci prin limite sănătoase de ridicat
Față de-acțunile mele, de netolerat
Față de izbucnirile mele, de necontrolat
Fată de stricăciunile mele, de nereparat
Față de progresele mele, de nereperat
Față de vorbele grele, de neasumat
Față de vinovăția – de neîndurat.
Mărturisesc că sunt praf.
Dar nu praf de stele,
mai mult praf de copt.
Și tot aș vrea să mă coc
prin haos să îmi croiesc loc
paiele să-mi scot din foc
să las drama. Mai mult să mă joc
pe ceilalți să nu-i mai sufoc.
Dar nu-mi pot minți oglinda ciobită.
Mă vede, mi-arată cât sunt de prăjită.
