• Neterninate
    De citit

    Neterminate

      N-are niciun rost să Atâta timp cât amândoi Fiindcă nu ne iese să Dacă ne iubim sau ne   ☆mințim, fugim, deosebim, amăgim☆   N-are niciun rost să mințim Atâta timp cât amândoi fugim Fiindcă nu ne iese să deosebim Dacă ne iubim sau ne amăgim   N-are niciun rost să fugim Atâta timp cât amândoi mințim Fiindcă nu ne iese să ne amăgim Dacă ne iubim sau ne deosebim   N-are niciun rost să deosebim Dacă ne iubim sau ne mințim Atâta timp cât amândoi amăgim  Fiindcă nu ne iese să fugim   N-are niciun rost să amăgim Atâta timp cât amândoi fugim Fiindcă nu ne iese să deosebim…

  • Straini
    De simțit

    Străini

    Bună ziua, străine!   Străin în care pe deplin m-am regăsit Străin în care rănile mi-am oglindit Străin cu care sufletul mi-am contopit Străin cu care plânsetul m-a năpădit   Străine care crustele mi-ai scrijelit Străine care fricile mi-ai înmiit Străine care inima mi-ai ciopârțit Străine care sensul mi l-ai nimicit   Străine care colții mi i-ai ascuțit Străine ce-ai dat foc la ce era mocnit Străine ce te-ai ars atunci când n-ai iubit Străine ce-ai plecat, străin ce n-ai venit   Iubite, ai fost tot. Acum ești un străin     Imagine featured: Everton Vila on Unsplash

  • Alter Ego
    De simțit

    Alter Ego

    Fiecare persoană pe care o întâlnești Are în minte propria ei versiune despre tine Propria variantă, propria imagine Propriul rol atribuit, pe care l-ai jucat în viața ei Propria interpretare, propria definiție Și există o infinitate de versiuni ale tale Dintre care niciuna nu corespunde Cu propria ta versiune despre tine.   E un alt nivel de singutătate.   Iar propria ta versiune despre tine Caută să se dezgroape dintre versiunile altora Din singurătatea sufocată De toate versiunile după care nu vrea să se muleze Tresărind doar o clipă când simte asupra ei Ochii celui care pare că o vede așa cum e Ochii celui care pare că înțelege în…

  • sfaturi nesolicitate
    De făcut

    Despre Sfaturi Nesolicitate și Alți Demoni

    De cele mai multe ori, încercările noastre de a comunica cu ceilalți sunt tentative de apropiere, fondate pe dorința de a crea conexiune. Ne împărtășim realitatea cu scopul de a fi auziți, văzuți, și acceptați. Și atunci – din ce motiv unele interacțiuni ne aduc rezultate diametral opuse? În cadrul unui workshop de comunicare ni s-a pus întrebarea De ce nu comunicăm autentic? Atât eu cât și ceilalți participanți am împărtășit răspunsuri legate de fricile de a fi criticați, ridiculizați sau respinși. Dar parcă răspunsul nu a fost pe deplin complet, iar ecouri ale acelei întrebări au continuat să îmi răsune în minte la zile și săptămâni distanță. Am devenit tot mai atentă…

  • Infinite posibilitati
    De simțit

    Infinite posibilităţi

    Mă uit în urmă şi mă compar cu fata care eram când ne-am cunoscut. Îmi pare de nerecunoscut, atât e de îndepărtată.   Aşa că mă întreb cum ai fi fost tu dacă ai mai fi rămas cum ai fi devenit?   Ai fi iubit în continuare muzica, sau te-ai fi îndreptat spre alte pasiuni? Ai fi predat în continuare ore de chitară? Ai mai fi cântat cu trupa? Ai fi ajuns la concerte la Richie Kotzen şi Kings of Leon? Sau ai fi descoperit noi artişti şi noi trupe? Ai fi fost perseverent la sală? Ţi-ai fi schimbat dieta? Ai fi iubit în continuare pisicile, sau ai fi adoptat…

  • O parte din
    De simțit

    O parte din

    Nu sunt o parte din lume, lumea-i o parte din mine Și-n cea mai obscură adâncime Te-ademenesc Să căutăm o geană de lumină. Nu sunt o parte din vis, visu-i o parte din mine Și-n cel mai teribil coșmar Te-ademenesc Să respirăm liniștea de după. Nu sunt o parte din libertate, libertatea-i o parte din mine Și-n cea mai deplină strânsoare Te-ademenesc Să ne descătușăm. Nu sunt o parte din creație, creația-i o parte din mine Și-n cea mai cumplită inerție Te-ademenesc Să prindem viață.     Fotografie featured de Ryoji Iwata via Unsplash  

  • De simțit

    Intimitate și fugă

    Îmi agăț privirea de ochiul tău Dar privirea ta fuge Se-ascunde sub pleoape, sub gene, sub pretexte Dar parcă râvnește să se cufunde Într-o altă privire. Îmi alunec atingerea pe degetele tale Dar mâna ta fuge Se-ncurcă în gesturi, în freamăt, în minte Dar parcă râvnește să se topească Într-o mângâiere. Îmi spânzur buza de gura ta Dar gustul tău fuge Se îneacă-n muțenie, în nespus, în incert Dar parcă râvnește să se înfrupte Dintr-o sărutare. Lasă-te Lasă-te Lasă-te Dă-ți voie.

  • Feminin
    De simțit

    Feminin/ Masculin

    Sunt rouă, sunt grație Delir, fascinație Sunt joacă, sunt vie Sădesc nebunie Sunt proaspată, nudă Dau viață, sunt udă Transpir, cuceresc Iar tu Ești stânca pe care o trezesc. Sunt lacrimi, sunt sare Sunt țipete amare Șuvoi de tristețe Depresii răzlețe Emoție-n perfuzii Topesc deziluzii Mă scurg, mă-nfiltrez Iar tu Ești stânca pe care mă-așez. Sunt răget, sunt valuri Fac praf idealuri Sunt vuiet de-adâncuri Fac țăndări pământuri Sunt spume, furtună Smulg din rădăcina Dizolv, răzuiesc Dar tu Ești stânca de care mă-izbesc. Sunt vapori, eter Confuzie, mister Mă-ncurc în visare Am forme neclare Transpar diafană Sunt aburi, Morgană Sunt ceață, orbesc împrejur Iar tu Ești stânca ce-mi dă un…

  • Fragil
    De simțit

    Exerciţiu de vulnerabilitate

    MĂ SIMT PUTERNICĂ atunci când vine liniştea de după momentul anxietăţii. După momentul în care eram faţă în faţă cu frica de moarte, care îmi făcea sângele să fiarbă şi inima să rupă pereţii pieptului. Moment în care am crezut cu tărie că nu mai rezist nici măcar o secundă. Moment în care am crezut că îmi doresc să mor, să dispar complet. Să intru în vid. Să mă dizolv. Să încetez să fiinţez. Şi totuşi, am mai rezistat o milisecundă. Şi încă una. Şi încă una. Şi milisecundă cu milisecundă ajung încet-încet să construiască o secundă întreagă. Şi apoi încă o secundă. Şi nu am murit. Simt inima cum…

  • pauza de constientizare, fotografie de Lucian Dandea
    De făcut

    Pauză de conştientizare

    Sună alarma. E încă beznă afară. Ţuşti! Jos din pat, fă repede duş, fuga la sală, fuga la birou, mănâncă un covrig în fugă, bea repede cafeaua, fuga la şedinţă, muncă, prânz, muncă, fuga la curs, fuga acasă, ia repede cina, fuguţa la somn! A doua zi la fel. A treia zi, a patra… Sunt un hamster uitat pe o rotiţă. Nu mă mai ştiu da jos. Am uitat să respir, am uitat să îmi trag sufletul. Nici nu mai ştiu când şi cum am ajuns pe rotiţă, habar nu am încotro mă îndrept. Brusc, cineva apasă butonul de pauză. Mă trec fiori. Nu înţeleg ce se întâmplă. E jumătatea…